luni, 2 martie 2009

Copii nereusite...


Mno, privind in jur am vazut ca e peste tot la fel, si la mine si la restul. Prea multe incercari, prea multe solutii. Nici un rezultat vizibil. Totusi, vag...E greu, asa a fost dintotdeauna. Si va fi.
Dilema multora se pare ca este aceeasi. Cine isi imagineaza pana la urma ca viata este pentru a fi traita? Ca totusi, si totusi... sa traiesc sau nu? O mocirla imensa. Fiecare pas. Ramane in loc. Cu fiecare pas ceata se indeseste. Te afunzi, te inglodezi. Mai mult. Dar, e doar un gand! La fel de simplu poate fi un intins verde proaspat. Deasupra albastru. Desculta prin verde adanc. Moale. Umed. Dar, e doar un gand. Al meu...

Niciun comentariu: